mie, teama de necunoscut imi determina teama de a trece mai departe si de a-mi lasa sufletul descoperit in fata altcuiva. situatiile noi ma sperie si uneori inca incerc sa ma agat de cele vechi cu care am invatat sa ma descurc.
marți, 19 aprilie 2011
frica de necunoscut.
zilele trecute vorbeam despre fascinatia necunoscutului. modul in care necunoscutul intriga si atrage. dar aspiratia catre necunoscut uneori convietuieste cu teama. teama care nu ne lasa uneori sa incercam sa transformam necunoscutul in cunoscut. si oare nu asta e progresul de fapt: invingerea tuturor temerilor pentru un scop? doar ca uneori pare mai confortabil ca necunoscutul sa ramana necunoscut, lasand locul imaginatiei. in fond, teama de necunoscut se hraneste din cea de dezamagire.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu