Synopsis: două copile gemene se joacă de-a vânătoarea de comori, joc ce le va aduce față în față în ipostaza de rivale.
1. INT. CASĂ, DUPĂ – AMIAZĂ -Prolog-
În lumina puternică a soarelui, un glob pământesc se învârte. Viteza cu care se învârte se intesifică din ce în ce mai mult. Apoi se oprește brusc.
2. EXT. PARCUL TINERETULUI (zona cu copaci tineri, plantati in siruri ordonate), DUPĂ – AMIAZĂ
O copilă de vreo nouă ani, îmbrăcată într-o rochie bleu, ține în mână harta unei comori pe care este marcat cu linie punctată un traseu labirintic și un X mare și roșu în punctul destinației finale. Merge printre șirurile de copaci nefiresc de ordonați, cu umbre perfect paralele, pășind timid de pe o umbră pe alta, țopăind printre ele.
3. EXT. PARC, DUPĂ – AMIAZĂ
Din partea opusă, o fetiță identică, pornește cu pași mai repezi. Poartă aceeași rochie bleu, aceeași hartă în mână și țopăie de pe o fantă de lumină pe o alta.
4. EXT. PARC, DUPĂ – AMIAZĂ
Drumurile lor s-au apropiat acum, fără ca vreuna dintre ele să conștientizeze. Se află la niveluri diferite ale aceluiași parc, fiind distanțate doar de o serie de trepte.
Copila #1 se oprește din traseul ei haotic (ce implică mers în zig-zag, sărituri printre umbre) pentru a verifica harta. Întinde harta pe jos și cu degetul urmărește linia punctată care o conduce la următorul indiciu. Întoarce capul și se uită în spatele ei unde sunt niște scări ce par infinite. Cu un zâmbet larg, ușor tâmp, se ridică entuziasmată și aproape că începe să fugă.
Copila #2 țopăie, se învârte agățându-se de trunchiurile copacilor, apoi verifică harta și își continuă drumul cu un mers țanțoș, dar mai liniștit (parcă și mai serios și responsabil, părând că se îndreaptă către ceva important)
5. EXT. PARC TINERETULUI, DUPĂ – AMIAZĂ
Copila #1 începe să coboare grăbită scările, copila #2 urcă, până când cele două se întâlnesc la mijlocul scărilor. Se privesc una pe cealaltă un timp îndelungat, fără să își zică nimic. Stau față în față, cu X-ul comorii desenat cu roșu pe treapta dintre ele.
6. INT. CASĂ-EXT PARC, DUPĂ – AMIAZĂ –Epilog-
În lumina soarelui, pe globul pământesc (care nu se mai învârte) se văd două umbre de copii atârnați de sfori (păpuși-marionete). O siluetă ține în mână o foarfecă cu care taie sforile celor două marionete. Globul pământesc începe să se învârtă din nou din ce în ce mai repede.
În același timp, cele două fete se dau într-o învârtitoare în parc din care dispar brusc.
Sunet: audio-loop – replica spusă de o voce de copilă „I’m gonna love you forever and ever, as much as I possibly can” sau rugaciunea Înger, îngerașul meu
